Am vazut intr-un documentar (pe Discovery of course) ca un mare procent din oamenii cu sanse aproape de zero de supravietuire, aflati in situatia de a fi salvati in ultimul moment, din cauza relaxarii aduse de momentul salvarii, se lasa in voia salvatorilor si in loc sa mai ramana constienti cateva minute pana li se acorda ingrijiri, adorm sau intra in stare de inconstienta si mor. Adica cedeaza pe ultimul metru al cursei.

Cam asa ma simt acum. Craciunul e salvarea. Imi vine sa numar zilele pana la Craciun. Am nevoie clara de o vacanta! Mie unul aproape ca mi-a cam ajuns cu anul asta si stiu ca nu sunt singurul. Inca nu trag linie definitiv pentru anul in curs, dar nici mult nu mai am. A fost intr-adevar un an fenomenal si nebun in acelasi timp si mai e putin si s-a dus de tot. Dar in acelasi timp parca acum ii apuca nebunia pe toti.

Hai sa terminam ce avem de facut!! Acum, nu o lasam pana la anu’!! Si baga si trage si da mailuri si hai s-o facem si “what’s the status ??” in sus “what’s the status ??” in jos.

Parca as lasa si eu naibii ultimul metru al cursei si m-as duce si eu in Bahamas ca si Mark

Neah … it’s not me … si am uitat ca spre deosebire de Mark, ai mei nu locuiesc acolo

Anyway … beau o cafea dimineatza si imi revin