Ca tot se apropie TIFF-ul, am vazut doua reclame outdoor prin Cluj care mi s-o parut tare faine! No ashe da, Vodafone!

Cea de-a doua mi s-a parut cu atat mai faina cu cat e oarecum “contextuala”, fiind plasata la intrarea in aeroport.

În ultima vreme se aude din ce în ce mai des de online video advertising. E normal, toată lumea vrea video. În SUA s-au făcut din asta $500 milioane USD doar anul acesta (via). Mi s-a cerut părerea legat de aces subiect într-unul din ultimele articole de pe DailyBusiness. Destul de amuzant, dar nu ştiam că va fi legat neapărat de faptul că Intact va lansa un serviciu de video advertising. Lucrurile încep totuşi să se lege, nu vi se pare?

Revenind la subiect, da, cu siguranţă piaţa de online video advertising va creşte în perioada următoare, iar utilizatorul va trebui să înţeleagă la rândul său că foloseşte un serviciu gratuit care trebuie să fie sustenabil. Până la urmă 10 secunde de reclamă într-un video sunt mai puţin “dureraose” decât 10 minute sau mai mult la TV.

Trilulilu va rula astfel de campanii în perioada care urmează (să nu vă speriaţi prea tare ) folosind LiveRail, platformă în care am fost implicat personal încă de la lansarea acesteia. În momentul de faţă LiveRail s-a orientat spre o piaţă globală, activează din San Francisco (where the magic happens) şi a beneficiat nu de mult de o investiţie de $500.000 USD din partea fondului de investiţii Pond Ventures. Banii sunt folosiţi în totalitate pentru dezvoltarea platformei, unul din efecte fiind chiar lansarea produsului LIveRail Junction care permite publisherilor să livreze video ads din mai multe surse partenere. Felicitări cu ocazia asta lui Mark, Andrei & Co.

So, is online video advertising the future? Oh yeah, it is!

Am vrut să scriu de mai de mult un lucru legat de campaniile tot mai multe de promovare de noi produse pe bloguri. Totul a început cu campania Audi A4 pe bloguri. Reţeta a fost simplă: “primiţi noul Audi A4 şi, dacă vreţi, scrieţi despre experienţa pe care aţi avut-o”. De acolo nu a fost decât un pas până să apară noi campanii şi produse de dat “la testat” bloggerilor. Am avut o discuţie la un moment dat cu un blogger cunoscut şi am râs puţin pe subiectul ăsta. Am zis că n-ar dura mult până să îşi vândă maşina … că în ritmul ăsta, cu puţin efort ar putea conduce câte o maşină de test pe lună … şi nu orice maşină!

Anyway, nu ştiu dacă sunteţi de aceeaşi părere, dar încep să cred că pe termen lung unii bloggeri (poate chiar blogosfera) vor avea de suferit la capitolul imagine/credibilitate datorită modului prin care se comunică aceste campanii. În primul rând, campaniile se vor înmulţi. În al doilea rând, mulţi dintre cei care primesc un produs la testat îl promovează din start cu un copy/paste al comunicatului de presă al firmei respective + un “revin cu detalii”. În acest moment, pentru advertiser înseamnă “good job” la capitolul awareness. Nu contează despre ce produs e vorba.

Advertiserii au cam simţit că asta e direcţia şi că oamenii se simt cumva datori să scrie ceva despre produs devreme ce au fost “mândri să fie selectaţi” pentru o asemenea campanie. În timp, lucrurile astea se adună, pentru că după N campanii în care ai declarat că eşti mega fan al nush cărui produs care vine în variante roz, fresh, XXXL sau turbo (şi poate asta ai zis-o doar ca să nu se supere oamenii că n-ai scris şi tu ceva frumos … dacă tot ai avut şansa de a fi selectat), în momentul în care vei reveni la atitudinea critică şi subiectivă pe care o abordai înainte, şi pentru care ai fost apreciat de la bun început, vei fi primit de cititorii tăi cu “normal că pe ăştia îi înjuri … că ei nu ţi-au dat nimic”. În acel moment statutul tău de “lider de opinie” şi valoarea ta ca blogger scade.

Bineînţeles, nu vreau să generalizez. O parte din bloggeri ştiu să “administreze” astfel de campanii ca să nu sufere la capitolul imagine. It’s just my 2 cents.

Am prins azi la radio frânturi dintr-o discuţie despre “Ziua Bărbatului”. Dacă e o iniţiativă bună sau nu, că “merităm şi noi”, că drepturi egale & all that crap. Din punct de vedere al marketingului nu pot să zic decât că le-a ieşit. Adică chiar dacă nu va deveni zi oficială (deşi, cine ştie?), Bergenbier şi-a făcut awareness bun, stârnind în acelaşi timp invidii din partea concurenţei. De fapt e deja un război în devenire.

În fine, lăsând la o parte marketingul, am fost de partea celor care nu au votat iniţiativa (nu că ar conta prea tare). În carneţelul meu, ideea de “Ziua Bărbatului” a intrat la capitolul “Fix asta ne mai lipseşte”. Un motiv în plus să frecăm menta şi să fim distraşi de la ce ar trebui să facem cu adevărat. Ar mai lipsi totuşi Ziua Căţelului, Ziua Purcelului, Ziua Mătuşii Din Partea Mamei, Ziua Vecinei sau Ziua Nopţii, înghesuite în calendar printre zile de naştere, 8 martie, 1 mai, 14 februarie, sfinţi, sărbători legale (sau ilegale ?!), concedii plătite, neplătite, medicale, flori, fete şi băieţi, melodii şi cântăreţi.

Puneţi peste asta faptul că luni toată lumea e în şedinţe, marţi toată lumea dă telefoane (ca să aplice sarcinile primite luni) … cu pauză de 3 ceasuri rele, iar miercuri … pentru unii e deja week-end.

Nu credeţi că ar trebui să mai şi muncim în ţara asta?

Ca răspuns la aproape-leapşa Joobs, dacă nu ar fi IT, mi-ar plăcea să lucrez în advertising. Dintr-ăla, cu deadline-uri imposibile, muşchii creativi întinşi la maxim, cearcăne, tot tacâmul!